O lecție model pentru colegii începători care au nevoie să aplice o metodă inovativă de activare a elevilor- metoda pălăriilor gânditoare
Prof.Pânișoară Elena –Ștefania
Colegiul Național ,,Tudor Vladimirescu” și Șc.Gim. ,,Constantin Săvoiu” – Târgu Jiu
Disciplina de studiu: Limba și Literatura Română, clasa a VII-a
Subiectul lecției: Caracterizarea personajului din opera epică „Amintiri din copilărie”
Tipologia lecției: mixtă – de consolidare a cunoștințelor
Am propus acest subiect deorece în contextul actual ne confruntăm cu o societate în care criza de modele pentru tinerii învățăcei este tot mai acută. Consider că pentru a îndemna la normalitate și la echilibru este important ca noi, profesorii, să oferim discipolilor noștri o gamă cât mai diversificată de repere culturale, educaționale și de conduită din literatura noastră română.
Astfel, vom avea următoarele obiective operaționale ale lecției:
- Să cunoască modalități de caracterizare a personajului literar;
- Să empatizeze cu modele din societate și să se regăsească în valorile morale oferite de acestea.
Deoarece fiecare lecție poate fi structurată asemeni unui spectacol tot în această manieră mi-am propus și eu să proiectez această lecție de suflet.
La începutul lecției profesorul trece pe tablă în chenarul de cunoștințe generale o denumire cheie – „Bildungsroman”. Le va explica elevilor faptul că termenul provine din limba germană, iar semnificația este aceea de roman al formării. În continuarea lecției după ce în prealabil am citit la clasă fragmentul din manual extras din romanul „Amintiri din copilărie” elevii sunt invitați să reproducă din memorie și alte năzbâtii pe care personajul narator, Nică, le face pe parcursul operei.
Profesorul face o scurtă schemă pe tablă, folosind metoda tradițională a expunerii, a modalităților de caracterizare pentru nivelul de cunoștințe adaptate clasei a VII-a:
- Caracterizare directă prin intermediul autorului, al celorlalte personaje și chiar a personajului vizat (autocaracterizare)
- Caracterizare indirectă (care se desprinde din faptele, gândurile și atitudinile personajului).
Printr-o altă metodă tradițională utilă, respectiv prin conversație didactică, profesorul acaparează atenția auditoriului prin întrebările deschise de tipul: „De unde provine cuvântul personaj?”, „În locul cărui personaj din literatura română ai dori să fii?”, „Ce ai dori să poți ajuta semenii din perspectiva unui supererou?” etc.
Răspunsurile curajoase sunt valorificate prin aprecieri verbale de către profesor, dar și prin
diferite recompense pe care elevii le pot primi (de exemplu dintr-un joben profesorul scoate citate din opera „Amintiri din copilărie” și le împarte elevilor sârguincioși).
Cel mai interesant răspunsuri de tipul „cuvântul personaj provine din limba greacă de la termenul „persona” („mască”)” vor fi trecute de profesor pe tablă cu markere colorate (aceste mijloace de învățare prin culori stimulează memoria vizuală a elevilor).
În cadrul metodelor tradiționale forma de organizare utilizată va fi cea frontală, directă.
Din punct de vedere al metodelor moderne, în cadrul lecției vom utiliza brainstorming-ul și metoda pălăriilor gânditoare. Profesorul va detalia în cele ce urmează cele două metode alese.
Prin brainstorming copiii sunt încurajați să răspundă liber, comunicarea fiind facilitată de lipsa barierelor lingvistice, canalul de transmitere inițial fiind aerul – partea scrisă nu îi mai îngrădește să își exprime ideile. Beneficii ale acestei metode ar mai fi:
- Amânarea judecății critice;
- Combinarea și îmbunătățirea ideilor.
Cea de-a doua metodă modernă pe care profesorul o va selecta este cea a pălăriilor gânditoare (E. De Bono). Profesorul împarte 24 de pălării confecționate din hârtie de diferite culori astfel încât să se formeze 6 echipe a câte 4 membri (pornind de la premisa că numărul de elevi dintr-o clasă ar fi undeva la 24 de elevi). Forma de organizare pentru această activitate este de lucru pe echipă, iar profesorul are misiunea de a explica de la bun început care este rolul fiecărei culori în acest joc de stimulare a creativității. Astfel, copiiilor li se explică semnificația culorii pălăriilor:
- Pălăria albă este cea neutră;
- Pălăria galbenă este pentru copiii optimiști care văd partea practică a acțiunilor;
- Pălăria verde este pentru cei mai curajoși;
- Culoarea roșie a pălăriei corespunde persoanelor pasionale, emotive;
- Culoarea albastră este cea care sintetizează și lămurește aspectele;
- Nonculoarea neagră (face trimitere la roba judecătorului) respinge cu argumente propunerile celorlalți.
Copiii sunt invitați să răspundă la întrebarea deschisă „Este Nică un exemplu de urmat în societatea contemporană?”. Evident, li se reamintește să se orienteze în funcție de culoarea pălăriei pe care au primit-o.
În final, se observă conturarea unor relații interpersonale în urma acestei lecții bazate pe empatie, toleranță și pasiune pentru lectură, valori profund morale, mai ales în contextul disoluției la care asistăm.
Bibliografie:
Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu.Structuri didactice deschise. Ed.Paralela 45, 2007
Manual Editura Art, coord.Florentina Sămihăian, Clasa a VII-a, 2019
